Câți bani aduc în fiecare an fumătorii la bugetul de stat

Un român care fumează zilnic un pachet de țigări asigură anual la bugetul de stat în jur de 413 euro, echivalentul a 1.840 de lei, potrivit calculelor gândul. Datele Ministerului de Finanțe arată că anual dependenții de tutun aduc la bugetul de stat un miliard și jumătate de lei. Din această sumă doar o mică parte revin vicioșilor care vor să se lase de fumat, mai exact 200.000 de lei pentru 2013. Atât a decis Ministerul Sănătății că este suficient pentru programul Stop Fumat, demarat de instituția mai sus menționată în 2007.

„Acești bani nu ne ajung decât pentru achitarea salariului personalului implicat în acest program. Acesta este și motivul pentru care pacienții nu mai primesc gratuit medicamentele cu ajutorul cărora pot renunța la fumat”, a declarat pentru gândul dr. Magdalena Ciobanu, medicul coordonator de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”.

Astfel, de șase luni, fumătorii care vor să renunțe la acest viciu cu ajutorul programului STOP Fumat trebuie să scoată bani din buzunar pentru a-și cumpăra medicamentele necesare.

De la anul însă aceste medicamente ar putea fi din nou compensate. Cel puțin asta a promis ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu. „De la anul, prioritare vor fi toate programele de prevenție. Programul STOP Fumat face parte din ele”, a declarat pentru gândul șeful de la sănătate.

Programul STOP Fumat prevedea ca statul să asigure celui care vroia să se lase de fumat asistență psihologică și tratament medicamentos, ambele în regim gratuit. Din aprilie, ministerul Sănătății a sistat fondurile pentru achiziționarea medicamentelor, astfel că fumătorii care vor să renunțe la acest viciu trebuie să își cumpere medicamentele.

În România sunt autorizate două medicamente anti-fumat: Champix – o singură cutie costă peste 150 de lei – și Zyban – o singură cutie costă peste 90 de lei. Pentru un tratament complet, care durează trei luni, un român, care vrea să renunțe la fumat cu tratament medicametos, va trebui să scoată din buzunar o sumă cuprinsă între 1.080 și 1.800 de lei.

Soluțiile medicilor pentru a crește fondurile alocate Sănătății

Lipsa fondurilor este justificarea autorităților atunci când sunt întrebate de motivul pentru care au ajuns la această decizie. Prof. dr. Bogdan Miron, medic pneumolog la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, spune că are câteva soluții pe care vrea să i le propună și ministrului și cu ajutorul cărora fondurile sistemului sanitar ar putea să crească. „În primul rând vrem ca berea și vinul să fie impozitate la fel ca și țigările. Să existe un fel de taxă pe viciu și în cazul acestor băuturi. Acești bani ar veni automat la sistemul sanitar”, a precizat prof. dr. Miron.

O altă soluție mai prevede alocarea unui procent din amenzile alocate șoferilor prinși sub influența băuturilor alcoolice. „De asemenea, bani pentru sănătate se mai pot găsi și dacă se suprataxează alimentele care au un conținut de sare și de zahăr peste o anumită limită”, a mai spus medicul pneumolog.

O ultimă soluție propusă de cadrele medicale autorităților constă în creșterea anuală a bugetului pentru sănătate din bani proveniți din accize.

Contactat de gândul ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a spus că nu susține toate soluțiile propuse de medici. „La mine nu a ajuns nimic în acest sens, deocamdată. Orice propunere de creștere de taxare cred că este neadecvată pentru o țară ca România. România nu are nevoie să crească impozitele. România are nevoie să scadă taxele și impozitele ca să poată să dea voie economiei să se miște mai bine. În consecință, atunci când voi vedea acele propuneri le voi face o analiză serioasă pentru ele și o să dau un punct de vedere”, a spus Nicolăescu.

Liberalul spune că din bugetul pe 2014 pentru Sănătate va aloca mai mulți bani pentru programele de prevenție decât a făcut-o anul acesta. „Orice program de prevenție care are ca scop îmbunătățirea stării de sănătate a populației va fi prioritar în perioadele următoare, din punctul meu de vedere. Din banii alocați bugetului pe 2014 voi încerca să aloc câți mai mulți bani acestor programe. Prevenția este un obiectiv prioritar al mandatului meu. Programul STOP Fumat este unul prioritar pentru mine”, susține ministrul.

Prof. dr. Bogdan Miron: „De regulă, ne reapucăm de fumat din cauza dracilor”

26 septembrie a fost Ziua Europeană a Foștilor Fumători și în jur de 50 de foști dependenți de tutun s-au întâlnit la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” pentru a o marca. Aceștia, susținuți de dr. Magdalena Ciobanu, medicul coordonator de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, și cu prof. dr. Bogdan Miron, s-au adunat într-un amfiteatru din cadrul instituției și și-au împărtășit experiențele prin care au trecut în procesul de renunțare la acest viciu.

„Fumatul este o boală. Fumătorii sunt bolnavi și trebuie ajutați. Greul apare la două săptămâni de când ai renunțat la fumat. Poți să spui că ești vindecat de această boală după 6 luni de când ai stins ultima țigară”, a precizat prof. dr. Miron.

Adriana este o femeie în jurul vârstei de 50 de ani care are la activ trei tentative de a se lăsa de fumat. „Prima dată am renunțat trei luni prin metoda voinței. Apoi, țigările erau la îndemână și mi-am aprins una. A fost suficient pentru a mă reapuca. A doua oară am încercat cu plasturi. Nu am fumat 5 luni, dar din păcate am cedat iar tentației”, a mărturisit femeia în cadrul întâlnirii. Aceasta a mai povestit că acum s-a lăsat de fumat cu ajutorul tratamentului medicamentos. „Am plecat în vacanță. Dacă nu erau pastilele respective cred că nu aș fi rezistat tentației. Am avut, de asemenea, sprijinul familiei și al prietenilor, care m-au susținut”, a mai povestit Adriana.

Potrivit prof. dr. Bogdan Miron, la un singur fum inhalat există un risc crescut de a relua obiceiul de a fuma. „De regulă, ne reapucăm de fumat din cauza dracilor sau pentru că suntem la o petrecere bună, stropită, și nu cu lapte. Două fumuri și gata. Chiar și după câțiva ani de la ultima țigară fumată receptorii sunt destul de treji și țipă. Te poți reapuca de fumat și la un an și la trei după ce te-ai lăsat. Niciun fum până la judecata de apoi”, a spus medicul pneumolog.

Printre cei aproximativ 50 de foști fumători se afla și Gabriel Pelin, un fumător de 32 de ani, care a venit la reuniune pentru a primi ajutor. „Prima țigară mi-am aprins-o la 15 ani. Apoi, în urmă cu trei ani am venit la Marius Nasta pentru a mă înscrie în programul STOP Fumat, de care aflasem de la un fost coleg de facultate. M-am lăsat de fumat 1 ani cu Zyban, iar apoi într-un concediu, în Olanda, m-am reapucat”, a spus bărbatul. După un an s-a gândit să renunțe iar la fumat și a apelat iar la programul STOP Fumat. „Îmi doream un copil și am spus că ar fi mai bine să renunț la acest viciu. Acum am o fetiță de doi ani. M-am reapucat de fumat la un an distanță. Am crezut că dacă pot rezista tentației unui fum pot să controlez acestă dependență. Din păcate nu a fost așa”, a mărturisit Gabriel Pelin. Dacă în trecut nu a trebuit să scoată bani din buzunar pentru medicamentele recomandate, de această dată va trebui să le plătească. „Nu contează acest lucru. Vreau să mă las de fumat pentru că din ianuarie voi pleca înn Suedia, iar acolo locurile unde se poate fuma sunt destul de restrânse”, își motivează bărbatul dorința de a renunța la tutun.

Rezultatele campaniei STOP Fumat în 2012

În prezent, un român din patru este fumător, dar medicii de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” spun că numărul dependenților de nicotină este în scădere. „În 2001 aproape 40% dintre români erau fumători. Ultimul studiu în acest sens arată în jur de 27% de conaționali mai au acest viciu, iar incidența lor este în continuă scădere”, a precizat prof. dr. Miron.

În cadrul întâlnirii dr. Magdalena Ciobanu a prezentat rezultatele campaniei STOP Fumat obținute anul trecut la nivel de București. Astfel, centrul de consiliere pentru renunțarea la fumat din Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” a oferit în anul 2012 tratament medicamentos unui număr de 647 de fumători, iar după trei luni de la începerea tratamentului 105 au renunțat la program după ce au venit la prima consultație (16,2%), 380 au devenit nefumători (58,7%), în timp ce 162 încă fumau (25%).

„Motivul pentru care aceste 162 de persoane au continuat să fumeze, motiv relatat de ei, a fost acela că și-au întrerupt prematur tratamentul sau pentru că au avut niște senzații neplăcute pe care le-au atribuit medicamentului fără să ne întrebe sau să vină la întâlnirile de control”, a explicat Magdalena Ciobanu.

Ea a spus că, după șase luni de la începerea tratamentului, 60% dintre pacienți erau în continuare nefumători, iar cei care au reluat fumatul au susținut că principala cauză a fost influența anturajului.

Magdalena Ciobanu a dat exemplul Marii Britanii, unde în 2012 peste o jumătate de milion de britanici au primit tratament medicamentos. După prima lună de tratament, 50% au devenit nefumători.

Potrivit Magdalenei Ciobanu, în România, în anul 2012, în cadrul programului „Stop Fumat”, la nivel național, au primit ajutor medicamentos în jur de 3.000 de persoane.